Ce voi scrie acum nu are nevoie de titlu, pentru simplul motiv ca urmeaza sa fac doar o scurta ( ? ) informare.
Dupa cum stiti unii dintre voi, eu sunt o pasionata cititoare de bloguri, si nu numai. Tot colindand printre pagini virtuale, rasfoind fel si fel de ganduri si randuri, am inceput sa imi pun o serie de intrebari legate de propriul meu blog.
Nu am facut apel la bunavointa voastra fiindca sunt convinsa ca v-ati prins ca-s novice in domeniu, deci mi-am zis ca nu are sens sa ma lingusesc sa fiti buni cu mine… Cei ce sunt buni, asa vor fi mereu, ceilalti… nu.
Ma astept sa fiti voi insiva, asa cum eu, aici, nu imi voi decora vorbele cu zorzonele sau alte artificii, doar pentru a maguli orgolii. Stiu din experienta cat de obositori pot fi unii care se pretind altfel decat ceea ce sunt; zic obositori, pentru a nu aluneca din linia propusa…
Ok, unde vroiam sa ajung? La aspectul blogului meu… O sa astept pe mail orice propunere de imbunatatire, orice sugestie pentru aspect, nu doresc sa fiti intampinati pe paginile mele de ” dezacorduri” vizuale deranjante. Legat tot de aspect, azi la munca ma uitam la lista mea de blogroll si la cea cu prietenii… Nu sunt foarte multi, am parca vreo 19 cu totul, dar erau impartiti cumva pe din doua, la prieteni fiind cei apropiati, copiii mei, cativa din familie, doi- trei prieteni foarte dragi si foarte de demult prieteni, etc… In blogroll am adaugat pe cei ce mi-a daruit virtualul. Prietenii in casa carora intru si citesc, sau le las doua-trei ganduri. Cei mai multi sunt prieteni de pe Polimedia. Pe toti ii sarut si ii imbratisez, pentru ca uneori, dupa o zi de munca uracioasa, ma asez, citesc comentariile lor, articolele si uit de tot ce fusese aiurea pana atunci. Uneori rad, singura… Poate intr-o zi voi scrie ce inseamna pentru mine Polimedia. Cu tot ce presupune ea, in viziunea mea poetico-melancolico-copilareasca…
Ei, si cele doua liste, cea de prieteni si cea de blogroll, nu imi dadeau pace. De ce? Pai, e ca si cum as fi chemat pe toata lumea la mine acasa, la o petrecere si i-as fi pus in doua camere separate pe cei invitati. Facand doua liste, am avut o senzatie de instrainare a ideii de Prietenie. Si am renuntat la blogroll. V-am adunat, dragilor, in aceeasi incapere, sa ne distram impreuna, sa va pot simti ca pe o familie, ca pe o gasca de suflet. Nu fac diferente intre oameni, de cand ma cunosc, desi m-au mai incoltit ceva prejudecati in anii lasati in urma.
Acum sunteti TOTI prietenii mei… Ati fost si pana acum, doar ca in nepriceperea-mi, v-am asezat separat. Si inca ceva, si inchei.
Casa scrisului meu, blogul dordedoi, e suficient de incapatoare cat sa mai intre si altii. E ca intr-un suflet…
Asta am avut de spus… Stiu, am zis ca voi face o scurta precizare… Credeti-ma, asta e scurta!
Va imbratisez, va urez un sfarsit de saptamana tihnit si incarcat de satisfactii de orice fel.
Dragilor, la buna citire!
Poate o tema cu doua coloane laterale ar fi mai potrivita. A, si un cont de twitter. E pacat sa nu citeasca si cei de acolo ce scrii tu 🙂
ApreciazăApreciază
O sa tin cont de sfaturi, trebe doar sa-l necajesc pe Gabelu’ sau pe Moni sa ma ghideze. Da, tot asa de nepriceputa mi-s… O sa vad si cu twitter-ul, mi s-a mai zis… Sincer, Neamtu’, nu ma asteptam sa am asa de multi cititori in numai o saptamana de la nasterea blogului. Multam, te pup.
ApreciazăApreciază
Mie imi place cu o singura coloana blogul.
Si e indicat sa faci o pagina de facebook pentru blog.
Te imbratisez.
ApreciazăApreciază
Cred ca tocmai am reusit sa ma conectez la facebook, sper eu… Adica vad ca acum apar butoanele alea de share facebook si twitter in subsolul articolului. Mai am de invatat, asta e sigur, dar sunt un elev sarguincios. Mersi, Florin! Si eu te imbratisez.
ApreciazăApreciază
Felul in care iti organizezi blogul depinde, cred, de preferinte personale. Cat despre facebook si twitter… baba si mitraliera. Eu. Abia esti la inceput, iar aspectul blogului se va cizela in timp. Important ramane, intotdeauna, mesajul tau. Acesta trebuie sa primeze pentru cititorii tai. 🙂
ApreciazăApreciază
Sigur ca da. Iar tu stii bine ca nu e prea mult timp de cand mi-am facut cont pe facebook. Intai sa ma dumiresc mai bine, apoi vad eu… Ce ma intereseaza cel mai mult e felul cum scriu, ce scriu si daca sunt citita. Pana cum nu pot fi decat extrem de multumita si entuziasmata pentru caldura cu care mi-au fost primite primele randuri sau poezii. Deja am o noua poezie in proiect… Ce pretentios suna! 🙂
Te pup draga mea, sfaturile tale sunt aur curat pentru mine!
ApreciazăApreciază
Mie imi place asa cum este acum…chiar cred ca ti se potriveste. Nefiind prea incarcat da senzatia de liniste…
ApreciazăApreciază
Sa stii ca asta e si senzatia mea inca de la inceput, dar deschiderea mea spre invatare si imbunatatire e reala, parerile celorlalti sunt importante. De cand ma stiu, infumurarea nu si-a facut loc in firea mea, nu am sa ma consider niciodata prea inteleapta, atotstiutoare. Asa ca intreb si prietenii. Si ma bucur nespus ca ei imi raspund la sinceritate cu aceeasi moneda…
Si da, linistea e ceea ce am vrut sa simtiti aici, la mine…
ApreciazăApreciază
Ei, eu sunt mai „independenta”…ascult parerile tuturor dar fac tot cum vreau eu. Rasfatata…:)
ApreciazăApreciază
Si faci foarte bine! Asta e rasfatul pe care il si meriti! Pentru o Luna Patrata e si firesc sa existe unicitate. Seara de vis, draguta mea!
ApreciazăApreciază
Hm..mie imi place sa fiu eu insumi, ca urmare te sfatuiesc sa faci exact si fix ce simti 🙂
Cu o coloana, cu doua, cu albastru…cu picatele…cum simti tu ca iti place.
Si nu in ultimul rand melodia e pusa special pentur mine, stiu nu trebuia sa dezvalui secretul. Glumesc, e formatia mea rpeferat, cantaretul meu preferat. Fiind un copil care a deschis ochii odata cu reviolutia, Queen si mai ales Freddy sunt preferatii mei, cu o colectie imrpesionanta de casete cu ei live si in studio 🙂
Gata ca am sris prea mult.
Eu vreau un loc in mijloc unde sa pot glumi cu toti – si sa nu va suparati dar sunt pus pe sotii 😉
ApreciazăApreciază
E bine ca esti pus pe sotii, ma bucur ca mi-ai scris asa de mult!
Iar in privinta lui Quenn, aici avem un punct comun, eu sunt efectiv indragostita de ei, de multa-multa vreme…
La mijloc te-om tine daca acolo ti-e cald si bine…! 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Uneori nu-mi ajunge cerul… « lunapatrata