Dupa amiaza lenesa, cu moliciuni de vara salbaticita…
Aerul e umed, inca musteste iarba de urma ploilor, ce nu par sa se mai sature. Imi acordez pasul dupa leneveala generala si ma indrept spre parc, hotarata sa imi culeg ultimele zvacniri din teii infloriti generos. Narile pareau sa anticipeze festinul ce li-l promiteam. Drumul pana in parc a semanat cu un preludiu neasteptat. Oboseala de peste zi se redesena in mine, sau poate doar eu o pacaleam cu promisiunea unei plimbari neplanificate.
Parcul parea sa ma invite, oftand. I-am zambit larg, multumita de linistea ce mi-o daruia. Am ales o banca ceva mai indepartata de aleea principala, tocmai pentru a ma asigura ca voi petrece cateva zeci de minute intr-un abandon dulce, sub teii ce nu se grabisera sa alunge tot parfumul… Read the rest of this entry
dordedoi 