Daily Archives: iulie 9, 2011

Iata.. iar

Posted on

Iarna iar iesise imatura, imboldind iubiri iertate… Idile incerte, iubiri iminente iarasi izbucneau ireal in Iasii inghetati…

Izolat, iepurele istovit in iuteala inimii, iesea iarasi in inspectie. Iute, izbi instinctual ivarul instalat in intrare, icnind. Iubitii Iasiului ii iutira iesirea, invitand iarna in ingratul iures. Read the rest of this entry

Descantec

Posted on

Ghiceste-mi, tiganco! Si da-mi in ghioc,

Involbura-ti fustele si zi-mi de noroc!

Nu rade, ochioaso, vazut-ai smintiti

Ce fug de noroc ca dracul de sfinti…

Insira-ti si bobii si sufla-n cenusa,

Bolboroseste-mi si minte-ma, tu, tigancusa!

Iubit-am vreodata sau doar mi se pare?

Ca liniste n-am si zbuciumul doare!

Tu nu stii prea multe, dar vezi rasul meu

Se sparge de-aiurea… De ce-i dorul greu?

Descanta-ma aspru, priveste-ma-n ochi

Si spune-mi, de moartea tu poti s-o deochi.

Si zi-mi, tiganeste, de ce-n palma-mi simt

Mereu sanu-i dulce, nebun cum alint…?

Ca nu ii stiu chipul, e doar nalucire.

Si zi-mi, inflorato, ce stii de iubire…?

Si da-mi dezlegare, sa simt ca traiesc,

Blestemul mi-l spala-n ghioc tiganesc.

Ghidusa ti-e firea, zambind imi ceri bani…

Ti-oi da, dara spune-mi, ce nu stiu de ani.

Ma farmeci cu ochii , te uiti parc-ai sti

Ca leac nu-mi dau bobii, si totusi ma-mbii

Sa-ti beau din licoare, cu fata-n pamant

De nu iti cred vorba… ” Degeaba descant! „

Si-mi spui ca doar una, doar una-i a mea

Ca este departe, c-asteapta si ea…

Mai spune-mi! Mai spune-mi! De ce glasul tau

Se stinge ghicindu-mi? Ce simti ca e rau?

Tiganca mea tace, mi-arunca si banii,

Isi scutura fusta si cheama tiganii…

” Te du, dara, singur! Nu-i leac pe pamant

Sa capeti, nebune! Si nici nu-i descant

Sa vindece dor de-asa nalucire!

De ce cauti tu, iubirea-n iubire?…”

……………………………………………….

Egoismul lui ” as fi” …

Posted on

As fi putut face alte o mie de lucruri in locul celor deja facute prost, gandite anapoda, sau facute doar din repezeala. Dar nu le-am facut. Raman facutele mele, parte din trecutul meu, ca niste peceti clare ale unei superficialitati de care m-am invinuit prea tarziu. As fi putut sa fiu mai inteleapta, atunci cand nu am fost… Daca as fi fost mai atenta la ceea ce vroiam de fapt, azi nu as fi scris despre… Nu e nimeni vinovat pentru ce mi s-a intamplat prost, decat propriul meu egoism si lipsa curajului de a- mi asuma clipa. M-am obisnuit, omeneste, sa ma consolez, sufocand propria-mi constiinta cu vesnicul si comodul  ” asta este…”

M-am amagit ca am mers mai departe, atunci… Atunci cand as fiRead the rest of this entry