Legamantul- partea a sasea-

– partea a cincea aici-

 

Tudor o privea pe Iulia altfel decat obisnuise pana atunci. Luase aparitia ei in viata lui ca pe o promisiune uitata, ca pe o intamplare fericita. Insa nu putea sa nu simta ca nu avansau deloc in relatie. Relatie? Oare o aveau cu adevarat? Iulia nu ii spunea mai nimic despre viata ei dincolo de el. Ori de cate ori venea vorba despre timpul ei, femeia schimba vorba sau se napustea dragastoasa asupra lui Tudor, pisicindu-se si dorindu-si atentie sporita. Observase ca nu raspundea deloc la telefoanele primite, cat era cu el, nici ea nu suna pe nimeni, insa noaptea se intampla sa ramana ore intregi langa laptop, spunandu-i ca lucreaza la vreun caz. Tudor avea o rara calitate, discretia, astfel incat nu punea intrebari nepotrivite Iuliei. Dar intrebari ramaneau in minte odata cu trecerea timpului.

Pe Simina nu o mai vazuse, nu o mai cautase. Se gandea, insa, tot mai des la ea. Fata aceea il atragea altfel decat il atragea Iulia. Intr-una din zile se duse la ea, la spital sa o vada. Ghinion, nu era de tura. Nu stia unde locuieste, nu ii ceruse numarul de telefon. ” Ce idiot sunt! ” gandi Tudor. Urmatoarea zi merse iarasi la spital. Simina se imbujora de bucurie vazand cum o asteapta in capatul holului. Barbatul avea in mana un buchet de lacramioare si un zambet cat el de mare. O imbratisa scurt, timid, nu stia daca ea nu era suparata pentru tacerea de peste doua saptamani ce se asezase intre ei. Simina ii incuraja initiativa sarutandu-l discret, abia atingandu-i buzele. Stabilira o intalnire dupa orele de program ale fetei.

Timpul se dizolvase intre ei ca un abur, uitasera cate ore petrecusera impreuna la acea masa de restaurant. Simina il fermecase pe barbat cu delicatetea si veselia ei copilareasca. In timp ce o conducea spre casa, Tudor se gandi sa ii spuna ce simte. Prezenta nevazuta a Iuliei ii stanjenea inceputul de confesiune. Se mira cata diferenta era intre cele doua femei, se intreba de care e mai indragostit, sau e doar simpla atractie fizica… Se topea de placere cand Simina radea aratandu-si dintii frumosi sau cand ii zambea cu toata fata. In fata blocului ei, fata il invita sa urce, simplu. Il dorea, stia ca si el o doreste. Insa Tudor se prefacu sa nu inteleaga si isi lua scurt ramas bun. Simina statu o clipa, usor descumpanita, dar ghidata de intuitia sa feminina nu insista.

Stia ca trebuie sa lamureasca relatia dintre el si Iulia. Hotari pentru seara aceea sa discute deschis si sa ia o hotarare. Nu putea fi cu amandoua, simtea ca se imparte intre atractie fizica si un inceput de iubire frumos. Dar pentru seara discutiilor Iulia avea alta surpriza pregatita. Scoase o sticla de whiskey scumpa, fructe, apoi comanda prin telefon ceva de mancare si-i spuse lui Tudor ca are de sarbatorit castigarea unui caz extrem de greu. Da, femeia parea fericita si se gandi sa amane discutia pentru alta seara. Ce nu stia Tudor, erau planurile ascunse ale Iuliei. Reusi in nici doua ore sa il imbete zdravan, dupa care se puse pe scotocit in actele din casa. Dupa o vreme, barbatul se ridica din pat, mirat ca e pe jumatate dezbracat. Capul il durea cumplit. Isi aminti ca odata cu rasetele Iuliei curgeau si paharele pe gatlejul lui. Se explica astfel mahmureala. Pleca spre bucatarie sa bea apa, sa fumeze si sa vada unde e Iulia. Glasul femeii se auzea din baie destul de stins. Vorbea la telefon. Prinse cu urechea ultimele fraze din care, inca ametit, abia intelesese ceva. Cert e ca ea ii spunea cuiva de la celalalt capat al firului, ca are deja toate actele si ca va face copii si i le va aduce. In prima clipa gandi ca-s chestii avocatesti, dar apoi o auzi pronuntand numele fratelui sau, Marian. Bautura ii sari brusc din cap. El nu-i pomenise nimic Iuliei despre frate, evitase sa ii povesteasca. Insa Iulia parea deja informata si dadea celui de la telefon date despre el.

Batu la usa destul de puternic. Femeia iesi repede, ascunzand telefonul in buzunarul halatului. Avea o expresie destul de speriata. Dar in cateva secunde reusi sa zambeasca si sa isi schimbe timbrul vocii. Tudor o intreba cu cine vorbeste, iar ea se prefacu suparata de gelozia lui nocturna. ” Afaceri, dragule! ” si trecu pe langa el. Insa el nu renunta asa repede. O intreba cu cine vorbea despre Marian, insa Iulia se arata extrem de mirata. Incerca sa il convinga ca nu e decat o coincidenta de nume, ca era vorba doar de un client. Tudor renunta la interogatoriu, simti ca il minte. Dadu a lehamite din mana si pleca sa fumeze in balcon. Cand reveni, Iulia deja era imbracata si parea ca plange. L-a anuntat ca va pleca si ca il va lasa sa se calmeze. Iesi inainte ca barbatul sa mai poata spune ceva.

Zilele se scurgeau monoton. Servici, casa… De la Iulia nu avea nici o veste, la telefon nu-i raspundea. La Simina nu indraznea sa ajunga pana nu clarifica treburile intre el si cealalta femeie. La vreo saptamana de la incident Tudor isi cauta contractul de proprietate al casei, dorind sa isi cumpere in rate un calculator nou. Innebuni cautand. Actele nu erau de gasit. Renunta pentru moment gandindu-se ca le-a pus in alta parte cand a schimbat mobila din camera lui Marian. Sticla neterminata de whiskey il tenta. Nimic parea sa nu mai mearga cum trebuie. Adormi imbracat in fotoliu. Dupa un timp il trezi telefonul. Se uita buimac la ceas, trecuse de miezul noptii. La telefon era Simina. Cu un glas ciudat, il ruga sa vine repede la spital fara sa ii poata spune mai multe. Tudor se incalta si pleca repede, gandindu-se ca a patit ceva fata. Simina il astepta, vadit ingrijorata in fata liftului. ” Slava Cerului, e intreaga, e bine… ” isi spuse Tudor, insa ce avea sa ii comunice Simina avea sa il darame.