Maine de dimineata

Posted on

File din caietele ingalbenite…

*

 

Am sa imi inchipui ca e sambata, ca nu trebuie sa plec, in puterea noptii de acasa, la munca… Si ca ma vei gasi preparand o cafea cu frisca, o cafea care s-ar lua la tranta cu o cafea turceasca. Si ti-as aduce-o langa pat, tarsaindu-mi papucii, lenesa, cu capotul incheiat intr-un nod moale, care abia asteapta sa se lase descheiat…

Primul lucru pe care il vei gasi in fata ochilor tai, ar fi zambetul meu sfios, dar fericit, ca te-ai intors din noapte.
Te voi saruta pe frunte, inainte ca obisnuita ta cuta incruntata, sa puna stapanire pe expresia fetei tale. Si-mi voi primi rasplata, fiindca ochii tai vor zambi, la randu-le…

Dar te voi lasa sa mirosi cafeaua, sa ma mirosi pe mine, apoi o sa iti aprind eu tigara, punand astfel amprenta mea, pe primele tale clipe din zi. Pe care le voi savura cu toata fiinta, transformand clipele tale, in clipele mele, care nu au alta soarta decat sa devina ale noastre.
Clipe pe care ramanem proprietari pe vecie, pentru ca nu le vom mai imparti cu nimeni altcineva…. Poate doar cu raza soarelui de dimineata de Martie, care ne spioneaza, ghidusa, de dupa perdele… Te voi lasa sa iti bei linistit cafeaua, iar degetele mele se vor juca pe pieptul tau, desenand dorinte firesti, normale, asteptate sa fie traite la un nivel la care altele inca nu au ajuns.
Voi sti, dupa felul cum ma urmaresti cu coada ochiului, ca am desenat bine dorinta, pentru ca mainile tale, ma vor trage inapoi, langa tine, cand ma voi ridica, cu neastamparul ce mi-l cunosti deja….
Nu ne stim, in lumea asta radicala si nefiresc de dura, ne stim din Lumea Noastra, acolo unde nu ne atinge nimic din mocirleala in care se scald mai toate, in ziua de azi. In lumea noastra, suntem cei mai buni, fiindca ne avem unul pe celalalt, fiindca nu ne temem sa ne iubim cuminte, sa ne iubim obraznic, sa ne iubim, de parca in urmatoarea clipa ar trebui sa fim rupti unul de celalalt.

Clipele vor incremeni intr-un tablou ce va fi imortalizat de suflete, in secunda in care ma voi fi prelins printre degetele tale, spre a ma lipi cu totul de tine. Palmele tale imi vor remodela trupul, incepand cu soldurile, peste care mangaierile tale le vor imprima rosturi noi, nemaitraite pana atunci.  Ochii ni se vor rotunji de bucurie, de mirare, mereu noua, mereu alta, fiecare secunda facandu-ma mai a ta decat am fost vreodata. Tu esti deja al meu, din prima clipa in care mi-am coborat zambetul spre tine. E acel zambet care m-a facut unica, fiindca zambindu-ti, ai stiut ca umplu perfect acel spatiu din tine, care inainte de mine iti starnea o usoara stare de panica, senzatie de alunecare in gol. Acum ne agatam unul de celalalt, voit si nevoit, intr-o dependenta de o frumusete pe care o are fiecare cuplu in parte.
Dar acum e clipa noastra, cand iti sarut buza de jos, inca mirosinda a cafea, strivindu-mi sanii de pieptul tau, incercand sa te privesc cu o mie de ochi, sa te respir cu o mie de nari, sa te mangai dorindu-mi sa devin miriapoda, fiindca nu-mi vor ajunge mainile mele sa ma satur sa te dezmierd.

Da, sa zicem ca e sambata dimineata, cu zat de cafea pe fundul canii din care ne-am sorbit unul pe altul, dand iubirii sensul unic si adevarat, ferind-o de deformarea uracioasa a timpurilor in care traim….
Nu ma voi satura niciodata sa iubesc, sa te astept, sa te doresc… Toate- toate sunt de neatins pana in secunda in care imi voi cobori zambetul spre tine, dand unicitate povestii noastre… Ma vor recunoaste toti porii pielii tale prin care sufletul tau isi va dori evadarea spre cealalta dimensiune, cea din care am fost eu plamadita ca sa fiu a ta….
Va veni acea sambata dimineata si pentru noi, eu stau si te astept, cuminte si rabdatoare…
Suna simplu, suna a cliseu, dar suna atat de bine, pentru ca e acel bine dupa care tanjim toata existenta noastra.

Vino… Te astept, cu cafeaua, cu nodul moale, lenes al capotului, cu picioarele in papuci moi de casa, cu zambetul pregatit sa iti deseneze un nou inceput de zi…
Somn usor…

*

 

8 responses »

  1. asta cu zatul mi-aminteste de acest cantec…

    chiar de nu e iarna…

    Apreciază

    Răspunde
  2. esti o insetata a dragostei.
    patimasa insetata a dragostei….
    frumos 🙂 esti un om tare frumos 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  3. frumoase randuri… sa le pui in practica sambata viitoare 😉

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: