Ştiu. Mă voi simţi aidoma unui nufăr ce se deschide dimineaţa, voi renaşte direct din clipa în care mâinile tale se vor desprinde de pe carnea mea, înflorindu-mă. Apoi voi pluti între ceilalţi nuferi până la ofilire. Sper să îngheţ până atunci…
Ştiu. Nu am drept să cer sau să aştept nimic din ce aş putea avea de la tine, astfel că voi fi un hoţ ordinar răpindu-te pe tine de la tine, preţ de o fericire mică. Apoi mă voi da prinsă. Pedeapsa mi-am scris-o singură cu atâta timp înainte, încât voi accepta. Senină.
Ştiu. Ochii îi vei miji într-un zâmbet moale în timp ce îţi închei sacoul şi mă saluţi tăcut din cadrul uşii. Rămâne în urmă-ţi parfumul tău de bun rămas.Şi-oi umbla năuca după el, cât e ziua de lungă, încercând să te recompun din fiecare colţ de suflet pe unde mi-ai cotrobăit curios. Seara voi deschide geamul să intre aerul ca să alung din mine mirosul tău. Dar voi zace bolnavă până în zorii aşteptării. Îmbrăcata în tine.
Ştiu. Ma voi preface ca nu stiu iubi, doar sa te las pe tine sa savurezi neindemanarea si stangacia mea cu obraji rosii. Si-am sa te las sa ma dascalesti dupa abecedarul tocit in care sunt toate literele iubirilor lumii. De cand e lumea lume.
Stiu. Imi voi face singura rau incrancenandu-mi dorul, numai ca sa nu ma simt rupta din tine pentru totdeauna. Dar o voi face, fiindca numai asa imi voi inscriptiona adanc si de nesmintit mangaierile tale. Imi va fi bine dupa aceea.
Stiu. Te va ingrijora ca zambesc trist, dar nu ma vei intreba de ce. Rasul meu se va destepta copilareste cand imi vei gadila talpile si vei sta imbufnat ca nu ma gadil.
Stiu. Imi vei saruta ceafa, incet, cald, lung, iar eu ma voi lipi cu spatele de tine sperand sa-mi mai ramai. Dar nu voi sti cum sa te-opresc.
Fiindca stii. Intre doua atingeri am simtit vesnicia. Intre doua sarutari am trait spaima. Intre doua imbratisari am cunoscut disperarea. Intre doua respiratii am inteles iubirea. Si am stiut amandoi.
Fiindca doare. Si am crutat-o de la nimicnicie savarsind-o atunci si acolo. Ca pe o ciuta impuscata in frunte.
Stiu. Ce aud acum e doar ecoul. Se va stinge.
Stii. Ce simti acum e parfumul meu.
Stii?
Stiu.
dordedoi 
Redutabilă (şi extrem de dramatic-poetică) încercare de a surprinde inefabilul iubirii!
ApreciazăApreciază
Stii…Ma stii.Deja.
ApreciazăApreciază
http://lafeeblanche.wordpress.com/2012/10/08/liebster-blog-award/
te-am nominalizat. cred ca intru la spam! ha!
ApreciazăApreciază
Multam. Nu esti la spam. Nu stiu tine discursuri dupa nominalizari, doar ma-nclin… Multumind.
ApreciazăApreciază
Nu trebuie un discurs, ci doar sa raspunzi la niste intrebari si sa pui altele, apoi sa nominalizezi si tu niste bloguri!
ApreciazăApreciază
Draga mea, te voi supara sigur. E cumva tot o leapsa si mi-am propus de foarte de mult sa nu le mai preiau. Nu sunt buna la asta. Dar iti raman indatorata de gest.
Poti inlocui cu altcineva locul meu, nu-i bai.
ApreciazăApreciază
Deci e o leapsa…
hm!
bine, eu am luat-o!
ApreciazăApreciază
Gânduri bune din partea noastră, Irina. Cu mare plăcere am citit… O după amiază frumoasă, cu iubire în suflet şi gânduri… 🙂
Un accent:
„Fiindca stii. Intre doua atingeri am simtit vesnicia. Intre doua sarutari am trait spaima. Intre doua imbratisari am cunoscut disperarea. Intre doua respiratii am inteles iubirea. Si am stiut amandoi.”
ApreciazăApreciază
Cristian, cu bucurie tresar cand stiu ca ma cititi si voi, cei ce sunteti pentru mine dovada de dincolo de virtual a unei iubiri rotunde.
Sa fiti sanatosi. Seara calda s-aveti.
ApreciazăApreciază
…o seară bună.
ApreciazăApreciază
… sa ne fie.
ApreciazăApreciază
Stii……aparent stim atat de multe……
Eu stiu ca dincolo de aparente, unde realitate e la ea acasa, acolo……acolo nu stim de fapt nimic.
Nu stim a iubi cu adevarat, nu stim a simti tot ce e de simtit, nu stim sa imbratisam fericirea in starea ei pura…..
Stim totul si nimic, sau cum bine o spune si mosu: ” ma pricep la toate dar nu stiu sa fac nimic”
Noapte linistita, Irina 🙂
ApreciazăApreciază
Si bine spune…
E bine sa avem inima deschisa si spre ce stiu ceilalti, mai cu seama cei ce stiu fara vorbe. Si sa credem in comunicare, oricum ar fi ea.
Somn dulce, copil frumos.
ApreciazăApreciază
Ştii că ştiu… cât de frumos îţi scrii iubirea.
Irina, dimineţi însorite să-ţi fie!
ApreciazăApreciază
Stiu ca stii, ca stim cu totii. Uneori trebuie doar sa iti acordezi vocea interioara cu cea exterioara si sa confirmi asta, desi…
” Toate-s vechi si noua-s toate”
Toamna dulce sa ai, lunga si blanda…
ApreciazăApreciază
Faptul ca stii ceva te poate duce ,intr-o sfera tare naplacuta, la un momendat nu o sa te mai increzi in nimeni, o sa iti para tare rau cand o sa iti dai seama.
Concentraza-te mai mult pe „trebuie decat pe a sti sau nu.
ApreciazăApreciază
Scumpa cititoare, multumesc pentru sfat. Dar ce ai citit tu nu e o confesiune personala, e o scriere pur literara. Nu e fila dintr-un jurnal. Iar pargmatismul oricum nu prea face casa buna cu mine.
ApreciazăApreciază
Daca din ciuta-impuscata-n-frunte ti-ai potolit mai apoi si foamea dar si setea, inseamna ca stii. Eu stiu ca mi-a placut sa te citesc.
pe curand
ApreciazăApreciază
Greu de stamparat setea si foamea aceea, greu de tot. Dar parca nici n-as vrea…
E reciproca si veche deja placerea de a ne citi unul altuia zvacnirile. Pe curand.
ApreciazăApreciază