Zambet cuminte- partea a patra-

Posted on

– partea a treia aici-

 

A trimis-o sa se bage inapoi in pat, parand sa ignore refuzul ei moale, determinarea ei abia itita de a pleca topindu-se in fata micii lui porunci: ” nici nu te gandi, acum dormi, cand ma intorc vorbim”. Laura se strecura in asternutul ademenitor bucurandu-se ca o parasise durerea uracioasa de cap.

Nu stia cat dormise, insa cand se foi sa se intinda, il simti pe Sergiu alaturi de ea. Isi opri instinctiv respiratia si il privi. Era treaz, o admira, zambetul lui era larg, senzual.

– Esti superba cand dormi, parca esti un copilas. Am vrut sa te ating, sa te simt, dar m-am oprit sa te privesc. Ochii lui ii mangaiau cu nerusinare nedisimulata formele, chiar daca vorbele sunau diferit.

Picioarele lungi si frumoase ale Laurei iesisera de sub patura, iar linia dintre ele terminata sub marginea tricoului ii furase privirea pofticioasa a barbatului. Intinse degetele spre acel loc, o atinse usor, facand-o sa aiba un spasm usor.

– Esti calda, ah, cat de atragatoare esti.

Se lungi pe burta si ii saruta pulpele fierbinti. Femeia gemu abia perceptibil, s-ar fi tras inapoi, s-ar fi lipit de el toata, o incercau niste stari total contradictorii. Palma fierbinte a barbatului ii dezmierda deja pantecele. Ii ridica marginea tricoului si isi strecura capul sub el. Desi era usor agitata, Laura se lasa pe spate, abandonandu-se dezmierdarilor lui. Respiratia i se iuti si sangele incepuse sa ii fiarba a nerabdare. Ii simtea gura flamanda peste sfracurile inaltate dureros. Ii auzea geamatul de placere, geamatul unui barbat pe care nu il stia aproape deloc, dar care ii provocase atata tulburare, care o facuse sa admita ca e un izvor de dorinta insuficient explorat. Pe pulpa dreapta ii simti madularul intarindu-se  si presand-o usurel. Il privi cu ochi aprinsi. Sergiu ii zambi calm si stapan pe sine.

– Te grabesti? Ma vrei? si rase incetisor, multumit de ceea ce vedea pe fata ei.

In clipa urmatoare el cobori din pat si ii ceru sa inchida ochii pentru o surpriza. Laura se executa fara sa gandeasca. Se apleca peste ea si ii scoase tricoul, dezgolind-o. Isi acoperi instinctiv sanii cu o mana, iar cealalta mana o duse peste triunghiul pacatelor. Il auzi razand iar. Il incanta pudoarea ei. Ii acoperi ochii cu o esarfa si ii ceru sa nu se miste. Laura chicoti surprinsa, dar se prinse in joc.
Minute bune, lipsita de contactul vizual, trai adevarate spasme, incarcate de furia dorintei. Gemea, implora, ii intorcea sarutul ca o salbaticiune, gustandu-i buzele si limba ravasita de mangaierile febrile care o facusera sa se simta pe punctul de a exploda. Incerca sa il atinga si sa il traga inspre ea. El ii arunca mainile inapoi pe perna, deasupra capului. Ii ceru din nou sa nu se miste. Deja tremura, parea cuprinsa de febra. Era in voia lui cu totul. Gura lui ii facu o noua surpriza. Ii desfacu usor picioarele si incepu sa o apese cu buzele, tachinand-o, facand-o sa implore sarutului lui in profunzimile carnii ei devenite sclavele jocului barbatului. Apoi simti rece, tot mai rece. Se crispa brusc, nestiind ce ii face. In gura Sergiu avea un cub de gheata si il manevra usurel cu limba in sus si in jos, combinand fierbinteala ei cu raceala ghetii. Ii zvacni trupul  cuprins de senzatii nemaitraite. Era aproape de extaz. Ii ceru sa o aiba. El ii soptea sa implore mai mult.

Laura striga cu glas moale, apoi tot mai nervos: ” ia-ma, intra in mine, domoleste-mi nebunia”

– Spune: te rog, fie-ti mila! ii ceru barbatul.

Spasmele si nerabdarea o cutremurau, facand-o sa simta ochii plini de lacrimi sub esarfa.

– Te roog, hai, te rog!

Se facu liniste…

Laura isi ascuzi si mai mult auzul. Tacerea, linistea si lipsa vazului, starea ei de agitatie o facura sa se sperie. mii de ganduri amestecate ii chinuiau mintea. Astepta. Il dorea. Nu stia de ce amana, ce face. Ar fi tras esarfa de pe ochi, insa se temea. Minutele scurse fara sa se intample nimic pareau imense in mintea ei naucita de trairile contradictorii.

Apoi ingheta.

Il auzi in pragul usii spunandu-i:

– Ti-am lasat bani de taxi sa poti ajunge acasa. Incui si lasi cheia jos, la portar. Eu am de ajuns intr-un loc urgent. Sa nu ma suni tu, te caut eu, bine?

Laura isi ridica esarfa de pe ochi. Il privi mirata, furioasa, speriata.

– Sergiu, de ce ma lasi asa?

– Asa, cum? Hai, fii fetita cuminte si fugi acasa. Recuperam noi, fara grija. Si-i zambi.

*

Ajunsa acasa, simti ca din toate starile ei ramase intreaga doar furia, neputinta. Vorbea singura, se admonesta. Catalin ii iesi inainte vizibil ingrijorat de plecarea ei.

– Ce e cu tine, m-am speriat, am crezut ca ai patit ceva…

Laura il privi ca prin ceata.

– N-am nimic, ai uitat conventia noastra? Lasa-ma in pace si vezi-ti de tine.

Intra in dormitor stiind ca a fost rea, cumplit de rea cu el. Incepu sa planga de-a binelea. Se arunca pe pat. Catalin batu discret la usa ei si intra. Il privi o clipa si il ruga sa o lase in pace iar.

– Lasa-ma sa te tin in brate, Laura. Nu trebuie sa imi spui ce ti s-a intamplat.

Fata i se arunca de gat si hohotind ii spuse incet:

– Iubeste-ma, Catalin… Ca si cum…

– va urma-

36 responses »

  1. 🙂 Am regasit amprenta lui Papillon. Gheata, esarfa…
    Am regasit amprenta ta. Fabuloasa iesirea lui Sergiu! Nu stiu daca sa rad sau sa fiu stupefiata si intrigata de tupeul lui…
    Catalin…Laura…ei bine, pentru ei sunt trista. Mai mult pentru Laura decat pentru Catalin.
    Bietul, nu stie in ce se baga, iar Laura, ei bine Laura intre doi barbati va fi ca o mata intre doi caini infometati.
    Probabil o sa-i fenteze o perioada cu coada-i stufoasa insa, intr-un final…ciufulita tot ea va iesi.
    Ai grija de Laura, Irina, mi-e draga.
    Cel mai greu pentru o femeie este sa se imparta intre doi barbati. Este…infernal de dureros

    Apreciază

    Răspunde
  2. nu, nicidecum, nu ai parut caustica.
    am simtit eu nevoia sa explic pentru a ma face inteleasa.
    stiu ce inseamna sa-ti simti personajul 🙂
    uneori partea cu simtitul e putin amortita si nu-i indicat s-o invioram c-o galeata de apa sloi.
    e bine s-o lasi sa-si revina de la sine 😉

    Apreciază

    Răspunde
  3. nu, nu e nevoie 🙂
    eu daca nu simt, nu scriu.
    si daca nu stiu, nu vorbesc.

    Apreciază

    Răspunde
  4. ” Iertam de atatea ori greselile noastre , macar odata sa iertam si greseala celui de langa noi ” iubesc si stiu ca intr-o zi va pleca si nu va mai reveni dar am curajul sa o iubesc si sa daruiesc………

    Apreciază

    Răspunde
  5. Destine, trăiri, iubiri sub diverse moduri. clocoteşte de pasiune scrierea şi mi-a plăcut ieşirea din scenă în cel mai fierbinte moment. Dă dependenţă…

    Apreciază

    Răspunde
  6. Mmmmm… E la „fără cuvinte”, cum se spune. Acum caut o eşarfă…

    Apreciază

    Răspunde
  7. Oooooh, Irina, chiar sunt curioasa de soarta Laurei:) Si in acelasi timp, mi-e mila de ea.

    Apreciază

    Răspunde
  8. Pingback: Zambet cuminte- partea a cincea- « dordedoi

  9. hmm…doi barbati si o femei… un trecut si un prezent… nu stiu de ce dar vreau sa sper ca ceea ce tine de trecut va ramine trecutului, cit despre prezent: nu prea imi pun mari sperante nici in acest Sergiu… ceva aici nu-i curat la mijloc…
    sa vedem ce ne destainuie continuitatea povestii!

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: