Începutul sfârşitului

Posted on

Unde se ascunde veşnicia? În secunda în care două suflete care se caută de o altă veşnicie, se recunosc şi se găsesc. Atât durează veşnicia. Read the rest of this entry

Pentru ghetuţe goale… (repostare din 2011)

Posted on

Neculaiul celor uitaţi

Prin îngheţata dimineaţă

Trec două picioruşe mici, Read the rest of this entry

Împreună

Posted on

Nu, nu vei veni niciodată. Doamna Viaţă şi-a tot făcut un obicei din a se insinua între noi. Nu, nu vom cunoaşte acel uzual „împreună”. Read the rest of this entry

Mai mult decât oricând

Posted on

De ce eşti om, ca şi mine? Nu puteai şi tu să fi fost un pic olimpian, un pic haiduc, un pic zburător, un pic din altă lume, dar nu din lumea asta? Read the rest of this entry

Mi-ar şade bine, nu-i aşa?

Posted on
Ştii, ţi-am spus într-o seară că o să mă învăţ să fiu toamnă. Trebuie să o fac. Prea semăn cu ea. Prea mă tângui şi foşnesc şi mă vântur şi iar mă tângui şi mă aplec. Şi-mping cât pot frigul iernii în coastele mele ca să nu răzbată spre cei dragi. Ochii mei mustesc a tristeţe. Aşa le şade lor mai bine. Surâsul fericit al unei clipe de bucurie e ca o mărgică de rouă înşirată pe firul fragil ţesut de un păianjen. Îţi poţi imagina toată greutatea lumii pe acel fir? O bucurie mică face cât o lume. Cum sunt bucuriile noastre. Grele şi scumpe.

Read the rest of this entry

Re-facerea lumii

Posted on
Am să te iubesc până la sfârşitul lumii
Aşteptând apoi ca facerea să mai aibă loc o dată,
Cu Apocalipsa nu te poţi juca de-a mama şi de-a tata
Trebuie să nu mimezi tragedia ce stă să vină,
Să nu ai aerul ştiutor că totul se pregăteşte să nu mai fie,
Sărută-mă, totuşi, cu sentimentul c-o să intrăm în istorie
Fă-o patetic, din tot sufletul, şi nu trage cu ochiul să vezi ce spune lumea.

Read the rest of this entry

Răspântia dorului

Posted on

Sunt plusul și minusul de pe axa infinitului iubirii tale.

Sunt răspântia vânturilor ce te-au purtat în pragul ușii mele. Read the rest of this entry