Tag Archives: copilarie

Ape de dor – prima parte-

Posted on

Isi spala fata cu apa rece si proaspata, abia scoasa din fantana. Aerul limpede si taios al diminetii de ianuarie o facu sa zambeasca. Amintirile se imbulzeau in mintea ei cu repeziciunea cu care coboara randunele spre pamant, vestind ploile. Insa nu le mai alunga asa cum facea odata, le facu loc generoasa in tihna clipelor in care isi bea ceaiul de dimineata. Read the rest of this entry

Calatorii clipei

Posted on

*

… Cati ani sa fi trecut? Multi, prea multi sa ii mai numar. Viata nu iarta, inimile nu uita.Tu, insa, ai sfidat legile timpului, ramanand la fel de frumoasa, frumoasa ca pacatul. Frumusetea ta mi-a fost ca o pedeapsa suficienta pentru toti anii dusi…

Eu am uitat. Te-am uitat. Read the rest of this entry

Exilul nu s-a incheiat…

Posted on

In fata mea o mare de oameni. Grabiti, tacuti, impachetati in haine de ploaie… Am incercat sa ii depasesc sa imi vad de drumul meu. Erau prea multi, prea inalti, prea inghesuiti unii in altii… Am vrut sa intreb pe cineva unde se grabesc. S-a intors un domn, cu fata acoperita pe jumatate de o palarie ciudata. Mi-a spus scurt, parca rastit:

-Nicaieri! Read the rest of this entry

Rataceste-ma…

Posted on

Stia din instinct ca ceea ce simtea ca imbold, nu avea cum sa duca la nimic bun… Insa ceva, ca un arc interior, mult mai puternic decat propriile principii, o impingea sa cocheteze cu ideea care o stapanea de ceva vreme… Se linistea spunandu-si ca e doar pura fantezie, ca oricine are astfel de momente cand isi imagineaza situatii pe care stie sigur ca nu le va trai niciodata… Read the rest of this entry

Piersicutei mele… Maria

Posted on

*

 

 

” Multi ani sa traiesti! „

…………………………………………………

*

*

Nu am sa pot spune vreodata suficiente cuvinte care sa cuprinda ceea ce inseamna prezenta acestui inger cu chip de om, in viata mea.

Doar ca o iubesc atat de mult, atat de rotund…! Ma simt o rasfatata a vietii fiindca imi este sora, imi este cel mai bun si cel mai adevarat Prieten….

E unul din putinii Oameni adevarati pe care ii stiu… Lumea e un loc mai bun cu o astfel de celesta prezenta….

Te iubesc, Maria!

*

Dor cernit

Posted on

Dealul se acoperi usor de un abur ivit din pantecul cetii. Soarele se strecura destul de somnoros pe dupa copaci, umpland curtea manastirii de o lumina pura.

Femeia isi duse palma la frunte, streasina, si privi scurt inspre turla bisercii. Cauta semne de ploaie, dar ziua se anunta insorita. Isi sufleca manecile puloverului negru si larg, isi lega mai strans sortul la brau si cobori cu grija treptele de piatra spre anexele din spatele manastirii. Fata femeii era usor intunecata, urma sa se umple curtea de vizitatori si astazi. Duminica, dupa slujba, apareau tot mai multi oraseni cu masinile dincolo de portile manastirii. Ei nu ii placea asta, dar nu spunea nimic. De fapt, mai nimanui nu spunea nimic. Cand se umplea curtea de oameni, femeia se retragea discret din calea lor. Isi facea de lucru in grajd sau in bucatarie. Read the rest of this entry

Mi-as dori mai putin…

Posted on

Stiu, cuvantul DOR o sa se lipeasca, intr-un final, de mine, ca un al doilea prenume. Il mai alung, dar se intoarce inapoi, ca un catel credincios care nu vrea decat sa imi linga mana, sa se gudure sub mana mea si sa il mangai…

Sufera cand il alung, stiu… Uneori ma fac ca nu il vad, se uita mirat la zambetul meu, ca si cum nu ar trebui sa se afle acolo. Dar cand imi vede ochii stie ca zambetul nu e intreg, ca in privire dorul se ascunde ca intr-o scorbura adanca de salcie pletoasa. Cum de m-am capatat eu cu atata dor, nu stiu… Ma tot scormonesc prin ungherele memoriei ( alta umbra credincioasa) dar nu reusesc sa aflu de cand am eu atata dor…

Read the rest of this entry

Scrisoare pentru tine…

Posted on

Vezi tu, niciodata nu am putut scrie o scrisoare, chiar si pe hartie liniata de caiet, clasic. Stii cum incep scrisorile:  ” Dragul meu… Tin sa te anunt ca sunt bine, sanatoasa… etc…” Nu am mai scris demult o scrisoare pe foaie… Lene internauta… Lipsa unui destinatar… Motive pot gasi pe loc o mie, sau mai multe. Read the rest of this entry

Danseaza cu mine… (2)

Posted on

Nota:

… Si fiindca mi s-a cerut in mod explicit o continuare a povestii, iata-ma cu partea a doua… Daca in prima parte nu le-am dat nume personajelor, in partea a doua vor fi Tudor si Malina. Deci, sa incepem…

*

Frumoasa femeie si misteriosul ei dansator s-au desprins cu mare greutate din vraja acelui sarut. S-au privit in ochi zambind. Ea stia, el incepea sa isi aminteasca … Femeia ii recunoscuse ochii in momentul inceperii acelui cantec, desi barbatul matur de astazi era schimbat…Tresarirea ii incalzise inima, simtind acea emotie veche pe care nu credea ca o va mai trai vreodata…

…………………………………………………………………………………………………………. Read the rest of this entry

Sonetul regasirii… Leapsa de la Cosmin

Posted on

Imensul Dor De Doi ce-mi rascoleste firea

Imi da fiori de vraja si-acuma cand iti scriu…

Ia-mi lacrima si plange-o! Iar plansu-mi inca viu

Ascunde-mi-l in tine, sa-mi amagesc simtirea.

………………………………………………………………

Ma leagana-nspre vise, m-apropie sa-ti fiu

Descantecul de viata ce-aduce implinirea,

Tremuratoare umbra, izbanda-n ratacirea

Cand tu iti intinzi mana, ca mai apoi sa stiu…

………………………………………………………………

Trezeste-ma la viata! Sa ies din amortirea

Ce pasul mi-l coboara intr-un adanc pustiu…

Sa celebram, iubite, minunea, regasirea…!

……………………………………………………………..

Priveste, dar, spre mine! Sunt un copil zurliu!

Si-ti tulbur viata toata, visand, nebun, iubirea…

Sa invatam, e simplu: Sa-mi fii si sa iti fiu…

Leapsa de la Cosmin;

Stiam ca nu e simplu de compus un sonet, dar am incercat sa ii dau o forma acceptabila…  Invitatii speciale: Alas, MitzaaBiciclista, Radu,  Cosmin, Luka, Sfbacterie, Varaton, Luna Patrata, Teo Negura, Tacticosul Standdowncafe … si nu in ultimul rand, Mosu’ Porku’ de York, Mircea Popescu, Soseta,Diana.