Şi totuşi…

…nu am renunţat.

Scrisoare pentru mine

Vezi tu, femeie dragă,  ţi-aş scrie câteva cuvinte de îmbărbătare, aşa cum faci tu cu tine când nu te vede nimeni şi când încerci din nimic să creezi o lume, un mic univers, bucăţica ta de eternitate pe care îţi este permis să o trăieşti.

Frumuseţea din tine

Aş scrie despre frumuseţea din tine ani întregi fără să obosesc, dar nu ştiu cum ar suna la final, fiindcă de fapt doar te ştiu, fără să te şi cunosc.

Doi trecători

Cinci minute, zece poate, după care uitam de figura lui. Probabil şi invers se întâmpla la fel. La început a fost doar o mică bâlbâială pe trotuar. Spaţiul îngust l-a silit pe el să se oprească şi să mă lase întâi pe mine să trec. I-am zâmbit a mulţumire. El m-a privit scurt, politicos şi a înclinat capul. A salut, a răspuns?

Făr’ de dor și făr’ de vină…

Nu, nu mi-e dor de ce-am avut

Îmi e un dor de neștiut,

Mi-e dor de alte dimineți

Născute din duse tristeți.

Foamea

Ne naştem flămânzi. De viaţă, de aer, de sânul mamei. Ne naştem puri şi ne depurificăm de la o etapă la altă în veşnica foame de adaptare la socialul în care ne azvârle viaţa. O facem inconştient, sau cu o conştiinţa trecută printr-o ascuţitoare tocită a prejudecăţilor.

Stropi de roua (3)

– partea a doua aici-

Mihai se imbraca si pleca cu mult inainte sa se trezeasca iubita lui. O privi cu un amestec de duiosie si vinovatie, insa ceva-ul ce avea legatura cu acea femeie nu ii dadea pace. Devenise aproape obsedat de ideea de a o gasi si de a vorbi cu ea.

Ştii… Ştiu…

Ştiu. Mă voi simţi aidoma unui nufăr ce se deschide  dimineaţa, voi renaşte direct din clipa în care mâinile tale se vor desprinde de pe carnea mea, înflorindu-mă. Apoi voi pluti între ceilalţi nuferi până la ofilire.

Amprenta

…Te-am simtit dupa ce prezenta ta nu a mai fost fizica, palpabila, verificabila, reala, la naiba… Trecusei parca prin mine lasand doar un simplu dor de a intoarce capul si de a privi peste umar.

Adevaruri simple

Il recunoscu dupa parfumul pe care si-l amintea atat de bine. Si statura lui impunatoare. O trecu un fior adanc amintindu-si cum ii dezmierda ceafa puternica si bronzata. Si cum intorcea spre ea o fata zambitoare, un chip de barbat atat de curat construit, atat de masculin.