Nici macar diminetile de duminica nu mai vor sa-mi fie lenese si moi. Se ridica galagioase in subconstientul meu ca niste vrabii gurese si ma indeamna sa imi trezesc macar narile in asteptarea cafelei. Read the rest of this entry
Tag Archives: toamna
Buna dimineata, Viata mea!
Sunt zile pe care mi-as dori sa poata ramane dimineti, pana seara tarziu… Pentru debutul lor clar si luminos, pentru gandurile limpezi si pentru dorintele mici ce pot fi implinite pana la apusul zilei. Asa sunt diminetile la munte… Read the rest of this entry
Avem timp de toate
Nu ma gandeam…
In urma cu nu multi ani in urma nu gandeam ca toamna va cobori asa in mine, cu atata patima. Ca ma va acorda ca pe un pian vechi si ca ma va indemna sa imi regasesc acorduri uitate, aproape moarte. Dar toamna asta coboara cu rabdare in venele mele si ma pregateste de iarna cu grija si rabdare. Nu ma mai gandeam la soaptele ei, pierdute in aburii amagitori ai unei cani de vin fiert, sau pierdute in jarul domol al unui foc dintr-o soba de la tara. Read the rest of this entry
Zbucium
Am obosit… Si ochii cat ma dor!
Nu stiu cum oare, unde sa te caut?
Mi-au obosit aripile de la atata zbor…
……………………………………………….
Am obosit sa fiu neobosita mama,
Am obosit sa-ncerc sa uit ce doare.
Am obosit sa nu-mi mai fie teama…
…………………………………………….
Si-as vrea sa dorm un somn al nepasarii,
Sa-mi ferec visele in aspra mea prezenta…
Sa dorm, as vrea… Sa dorm somnul uitarii.
……………………………………………..
Si-as vrea sa ma intorc din nou copila,
Sa fiu macar o zi zanateca zglobie…
Si-as vrea tristetea sa mi-o fac umila…
………………………………………………
Sa-mi plang, as vrea, genunchii mei zdreliti,
Sa cad, s-alerg, sa tip si sa ma joc…
Sa-mi plang soldatii mei de lut, cazuti…
…………………………………………..
Mi-e dor sa mai fac pozne, nebunii,
Mi-e dor sa fiu obraznica lu’ mama,
Mi-e dor de grijile de cand eram copii…
*
Ce lunga cautare, ce zbucium nebunatic!
Mai stii ca eu te caut, tu ma mai cauti oare?
Mi-e lunga cautarea in sufletu-mi tomnatic.
…………………………………………………..
Sa vii sa-mi fii tu zbucium, sa-mi umpli dimineata,
Sarutul meu sa-ti fie intaiul gest din zi…
Sa vii, sa vin… Cu mine aduc viata.
……………………………………………………
Fosnesc in mine toamne ca vesnice regine,
Si ierni trosnesc cu patimi de atat-amar de ani…
Fosneste vantul verii, vestindu-te pe tine.
……………………………………………………..
Te-aduca primavara! Sa infloresti in mine,
Iti va fi cald si dor, apoi ne va fi bine…
Te-aduca luna plina, ca sa fii plin de mine…
……………………………………………………..
Tu griji sa n-ai. Imi fac eu griji de toate.
La somn iti voi fi paznic si veghea ta din zi…
Tu griji sa n-ai…
Doar vino.
Iti voi fi tot si toate…
*
– poezie scrisa la inceputul lunii noimebrie 2010-
Exilul nu s-a incheiat…
In fata mea o mare de oameni. Grabiti, tacuti, impachetati in haine de ploaie… Am incercat sa ii depasesc sa imi vad de drumul meu. Erau prea multi, prea inalti, prea inghesuiti unii in altii… Am vrut sa intreb pe cineva unde se grabesc. S-a intors un domn, cu fata acoperita pe jumatate de o palarie ciudata. Mi-a spus scurt, parca rastit:
-Nicaieri! Read the rest of this entry
I was born to love you…
*
DA!
Tocmai azi am inteles asta si nu puteam sa las sa treaca acest lucru nevazut!
Azi am ascultat Queen… Sunt o fana veche a acestei formatii, dar ascultand melodia superba cu care am inceput, am inteles…
Mi-a fost atat de limpede incat a trebuit sa recunosc simplu: m-am nascut ca sa te iubesc. PE TINE! Read the rest of this entry
Leac de toamna…
Mi-s pumnii mult prea mici să-mi plâng în ei amarul,
Atunci mi-i strâng de luptă, cu unghiile-n palme…
Durerea-mi să se mute! Golească-se paharul!
Dar iasca-amărăciune, înfiptă, nu adoarme….
………………………………………………………………. Read the rest of this entry
dordedoi 