Tag Archives: visare

Pretul libertatii -2-

Posted on

– continuarea primei parti –

 

Marga… Amintirile bine zavorate izbucnira dureros in mintea lui Andrei. Sentimentul de vinovatie uitat il facu sa simta un junghi nou in mijlocul pieptului. Respiratia ii deveni suierat, ar fi vrut sa isi adune vorbele, insa din gatlej ii iesi doar un icnet lung, greu…

* Read the rest of this entry

Pretul libertatii -1-

Posted on

Cat trecusera? Trei ani? Nu mai stia exact, dar i se parea ciudat  de rasucita bucla aceea de timp, facandu-l pe Andrei sa se scuture ca dupa un fior rece.

Aceeasi gara, aceleasi imagini pe care le memorase retina… Poate ca erau doua-trei chioscuri noi, o carciuma mica plina de navetistii ce isi goleau paharele de vin fiert sau tuica ieftina si puturoasa pana la venirea trenului ce urma sa ii poarte spre casa. Andrei cauta din ochi un automat pentru cafea. Pufni nervos si iritat. Singura masinarie avea atarnata de ea un anunt: ” DEFECT „. Read the rest of this entry

Buna dimineata, Viata mea!

Posted on

Sunt zile pe care mi-as dori sa poata ramane dimineti, pana seara tarziu… Pentru debutul lor clar si luminos, pentru gandurile limpezi si pentru dorintele mici ce pot fi implinite pana la apusul zilei. Asa sunt diminetile la munte… Read the rest of this entry

Calatorii clipei

Posted on

*

… Cati ani sa fi trecut? Multi, prea multi sa ii mai numar. Viata nu iarta, inimile nu uita.Tu, insa, ai sfidat legile timpului, ramanand la fel de frumoasa, frumoasa ca pacatul. Frumusetea ta mi-a fost ca o pedeapsa suficienta pentru toti anii dusi…

Eu am uitat. Te-am uitat. Read the rest of this entry

Despre-un baiat si-o fata- (4) – ” Iubire intre slove”-

Posted on

*

Mult prea-ntelepti si buni pentru aceasta viata

Ei au stiut fara sa se intrebe multe,

Ca nici macar de si-ar sta fata-n fata

Nu ar putea sa faca ingerii s-asculte… Read the rest of this entry

Zbucium

Posted on

Am obosit… Si ochii cat ma dor!

Nu stiu cum  oare, unde sa te caut?

Mi-au obosit aripile de la atata zbor…

……………………………………………….

Am obosit sa fiu neobosita mama,

Am obosit sa-ncerc sa uit ce doare.

Am obosit sa nu-mi mai fie teama…

…………………………………………….

Si-as vrea sa dorm un somn al nepasarii,

Sa-mi ferec visele in aspra mea prezenta…

Sa dorm, as vrea… Sa dorm somnul uitarii.

……………………………………………..

Si-as vrea sa ma intorc din nou copila,

Sa fiu macar o zi zanateca zglobie…

Si-as vrea tristetea sa mi-o fac umila…

………………………………………………

Sa-mi plang, as vrea, genunchii mei zdreliti,

Sa cad, s-alerg, sa tip si sa ma joc…

Sa-mi plang soldatii mei de lut, cazuti…

…………………………………………..

Mi-e dor sa mai fac pozne, nebunii,

Mi-e dor sa fiu obraznica lu’ mama,

Mi-e dor de grijile de cand eram copii…

*

Ce lunga cautare, ce zbucium nebunatic!

Mai stii ca eu te caut, tu ma mai cauti oare?

Mi-e lunga cautarea in sufletu-mi tomnatic.

…………………………………………………..

Sa vii sa-mi fii tu zbucium, sa-mi umpli dimineata,

Sarutul meu sa-ti fie intaiul gest din zi…

Sa vii, sa vin… Cu mine aduc viata.

……………………………………………………

Fosnesc in mine toamne ca vesnice regine,

Si ierni trosnesc cu patimi de atat-amar de ani…

Fosneste vantul verii, vestindu-te pe tine.

……………………………………………………..

Te-aduca primavara! Sa infloresti in mine,

Iti va fi cald si dor, apoi ne va fi bine…

Te-aduca luna plina, ca sa fii plin de mine…

……………………………………………………..

Tu griji sa n-ai. Imi fac eu griji de toate.

La somn iti voi fi paznic si veghea ta din zi…

Tu griji sa n-ai…

Doar vino.

Iti voi fi tot si toate…

*

– poezie scrisa la inceputul lunii noimebrie 2010-

Exilul nu s-a incheiat…

Posted on

In fata mea o mare de oameni. Grabiti, tacuti, impachetati in haine de ploaie… Am incercat sa ii depasesc sa imi vad de drumul meu. Erau prea multi, prea inalti, prea inghesuiti unii in altii… Am vrut sa intreb pe cineva unde se grabesc. S-a intors un domn, cu fata acoperita pe jumatate de o palarie ciudata. Mi-a spus scurt, parca rastit:

-Nicaieri! Read the rest of this entry

Visele nu mor, ele adorm…

Posted on

Am auzit de nenumarate ori cum ca visele se sting in zori. Le stingem sub pleoapele grele de somn, sau le inghesuim in cutele adanci ale constiintei?

Visul meu de dimineata nu s-a stins, nu l-a speriat nici prima geana de lumina, nici constiinta rasarita cu intarziere… Dupa mult prea multe dimineti sa le pot numara, dimineata de ieri a venit lenesa si calma… Fara graba cafelei si a imbracatului militaresc pentru mers la munca, fara ochii aruncati pe ceas din 5 in 5 minute in incercarea jalnica de a prelungi putinul timp pentru mineRead the rest of this entry

Struguri si nuci…

Posted on

Mai stii?

Iti spuneam deunazi ca iti sunt datoare cu un anotimp… Si sunt in incurcatura fiindca nu stiu cum sa fac: sa incerc sa ti-l pastrez in mine cu tot ce lasa in urma lui, sa ti-l promit pe cel ce va veni? Dar daca nu iubesti iarna? Daca esti friguros? Daca urmele albe lasate in zapada de pasii mei nu se vor mai zari cand tu vei trece? Read the rest of this entry

Nu mă conduce, ştiu drumul !

Posted on

– din gândurile unui bărbat român-

Românie scumpă, ai reuşit să mă înfrângi, deşi nu mi-a trecut prin minte să mă războiesc cu tine vreodată!

Şi azi te părăsesc ca pe o amantă infidelă şi făţarnică. Nu ştiu şi nici nu te interesează unde oi ajunge. Dar nu-ţi las leşul meu, pentru nimic în lume! Că dacă rămân, îţi voi deveni „îngrăşământ” atât de repede… Am încercat să fiu om în ţara mea, să fiu mândru că mi-s român. Mi-ai spurcat zilnic feliie de mândrie cu care îmi începeam ziua, lângă cafeaua tot mai ieftină şi tot mai amară. Am zis că te suport aşa, fie ce-o fi, că meriţi! Read the rest of this entry