Stropi de roua (5)

Posted on

– Stropi de roua (4) aici

*

Se uita la acele lucruri inca buimacit de revedere si cuvintele i se intorceau in el cazand cu zgomot asurzitor in adancu-i. Se uita in oglinda retrovizoare dupa femeie. Abia o mai zarea. Intr-o fractiune de secunda sari din masina si porni in goana dupa ea. Mintea ii striga numele, insa vocea nu il asculta. In intersectie o vazu urcand intr-un taxi fara sa il vada ca alergase dupa ea. Izbi cu pumnul in zidul de langa el cu ciuda.

Sa se intoarca acasa si sa se calmeze, se gandea. Acasa il astepta femeia lui si-i fu teama, instinctiv. Stia ca va trebui sa-si infrunte vinovatia fata de ea, doar privind-o. Unde sa o caute pe femeia ce ii tulburase viata dupa un sfert de secol? De ce nu putea sa se comporte matur si rece cum stia ca poate fi? Cu mintea bubuind intre ganduri se intoarse invins de slabiciunile sale la masina. Urca si conduse la un han din afara localitatii, ceru o camera si urca cu doua sticle de vodca. O suna scurt pe Cristina si ii croi o minciuna mormaita despre o plecare pentru 24 de ore neplanificata. ” Interes de serviciu”… Femeia ofta si il ruga sa aiba grija de el. Mihai deschise prima sticla si bau cu sete direct din ea. Ii arse gatlejul si asprimea bauturii ii facu bine amortindu-i imediat toata agitatia. Ii era foame, dar gasi ca e mai bine sa nu ceara nimic de mancare. Curand bautura ar fi trebuit sa ii alunge orice senzatie. Isi dorea sa bea pana nu mai simte. Avea nevoie de uitare, de vindecare. Madalina ii scormonea sufletul dureros cu toate amintirile navalind dinspre trecut. Ochii aceia… Gura rotunda, frumoasa, carnoasa, gatul neted si dulce, amintirea carnii ei discret parfumata si ambalata in haine elegante, picioarele lungi si fine, unghiile, parul ei…

Adormi rapus de aburi si epuizare. Se trezi pe la 2 dimineata cu capul inchingat in dureri voluptuoase. Intinse mana dupa sticla, mai avea exact o gura. Desfacu si cealalta sticla, desi era aproape constient de starea sa. Isi turna in pahar si-l privi. Limpede ca apa, dar inselatoare ca o Fata Morgana. In loc sa-i stinga setea, il aprindea mai tare. Ii era bine asa, nestiind ce mai vrea, ce cauta, ce simte. Amorteala ii trimitea furnicaturi prin toti porii pielii. Renunta la a mai bea, hotarand sa faca un dus, sa alunge senzatia de intepaturi marunte pe corp. Sub dus, isi reveni treptat, fiindca in subconstient mana lui reglase apa mai mult rece. O lasa sa ii biciuiasca pielea minute in sir si ii trecu ciudatul gand ca ar fi putut sa planga in voie fara sa se faca de ras in fata nimanui. Apa il spala oricum de toate. Se privi in oglinda si se stramba cu dezgust la vederea chipului obosit, buhait, cu barba nerasa.

Plansul aparu vindecator si cuminte. Isi prinse capul intre palme si se chirci in cada, cu pumnii apasati pe orbite. Un urlet adanc ii iesi salbatic din gat. Secunda aceea de descarcare ii adusese un presentiment pe care il ignora aruncandu-l in carca bauturii. Durerea surda din el nu avea forma, nu avea inceput, nu avea sfarsit. Parea sa fi existat dintotdeauna in el si abia acum sa fi iesit la suprafata. Se tarai spre pat cu un soi de sfarseala. Pe noptiera de langa pat era inelusul lui Madi si jumatatea inimii ei de argint. Le lua in palma si le privi indelung. Juramantul dat atunci avea putere peste ani. Simtea ca ii apartine acelei fiinte fara sa i se fi daruit.

Adormi fara vise si il trezi telefonul. Sunase o femeie cu o voce rece si straina care ii comunicase ceva ce el nu reusea sa priceapa. O ruga buimac sa repete.

– Ati intrebat de o femeie si fiica ei. M-ati rugat sa va dau adresa unde s-au mutat. Ei, m-am interesat si o am. Va mai intereseaza sau…?

Era cea la care sunase in prima zi de investigatii. Isi pocni nervos palma peste frunte, isi ceru scuze si, perfect lucid, se apuca sa noteze adresa furnizata. Febrilitatea puse din nou stapanire pe el. De asta data ii licarea un zambet in ochi. Avea adresa mamei Madalinei. In doua ore de condus nebuneste ii batea la usa, cu un buchet imens de crizanteme in mana. Emotiile ii urcasera in gat si il sugrumau facandu-l sa respire sacadat. Se simtea ca in ziua in care a venit la Madi la usa sa o vada dupa externare.

I-a deschis o femeie cu o figura straina.

-Da?

-Sarut-mainile, doamna. Nu stiu daca va amintiti de mine, eu sunt…, eu am fost…, aaa, eu o caut pe Madi, Madalina.

-Hm? se mira batrana.

– A, Malina, da…

-Nu sta aici, aici sta mama ei, dar acum nu-i, eu sunt matusa. Poftiti, intrati!

-Nu, multumesc, spuneti-mi doar unde sa dau de nepoata, e tot ce am nevoie.

-A, pai Madalina e iar la spital. Stiti… Si sor’-mea e cu ea. Cre’ca de data asta… si batrana hohoti usor a plans.

Mihai se prelinse pe langa perete sa nu cada. Ceea ce auzea parea o gluma proasta, sau o greseala. ” Da, trebuie ca e o greseala!”

– Madalina e la spital? Ce e cu ea?

– Vai, nu aveam voie sa spun nimanui nimic! Ce-o sa -mi zica sora-mea? Ca-s o gura sparta! Of! Of!…

– Va rog, ce spital?

Batrana se uita lung la el si ii spuse unde o gaseste, dar il implora sa nu ii spuna ca stie de la ea, amintindu-si de discretia impusa de sora sa, de care uitase. Pare-se, batranica nu se formaliza intr-atat.

Mihai intelese toate starile de dinainte, vorbele lui Madi, tristetea aceea sfasietoare din ochii ei, dincolo de eleganta ei de femeie realizata, reusita, fericita. Cu cat se apropia de spital, inima i se chircea mai rau, ca sub o gheara de fier ruginita.

Gasi salonul fetei iubite odinioara si se apropie cu teama. Crizantemele galbene uriase parca ii oftau in mana.

Deschise usa cu infinita precautie si privi inauntru cu inima stransa. Doua femei si o singura tacere…

6 responses »

  1. …. An nou fericit, Irina !
    Sa fi iubita cu sinceritate si sa ai parte de o dragoste asa cum iti doresti !

    Apreciază

    Răspunde
    • Sa te auda puterea divina ce imparte destine si uneste inimi, Ninu. Sa primesti sau sa castigi tot ceea ce ti-a lipsit si ai nevoie ca sa fii implinit. Eu ti le doresc din adancul prieteniei mele. Si ma voi ruga, la randu-mi, sa fii bine si sa ai sanatate din belsug si putere de a razbi orice. An frumos si cu lumina in suflet.

      Apreciază

      Răspunde
  2. La mai multe povesti frumoase! Stropii de roua ne plac:)

    Apreciază

    Răspunde
  3. Pingback: Stropi de roua (6) « dordedoi

Lasă un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: