Mici indiscretii

Posted on

*

Ea il privea cu o incantare ce nu o putea ascunde. Barbatul era atat de atent, de galant… Ii intinse paharul cu sampanie cu o mana, iar cu cealalta ii ridica barbia sa ii poata privi ochii usor inlacrimati. Ciocnira, in acompaniamentul muzicii de fundal. El alesese cel mai bun blues care il ascultase vreodata.

Cand buzele ii atinsera marginea paharului, sorbind din sampanie, mana barbatului ii atinse linia gatului. Degetele lui prinsera a se juca pe pielea ei deja infiorata. O dorea. Atunci. Acolo. Ar fi vrut sa se prefaca o clipa ca nu intelege, insa si ea simtea la fel. Tensiunea dintre ei era tot mai mare. In urmatoarea secunda paharele lor deveneau vecine pe tablia masutei de sticla. Barbatul lua  femeia in bratele lui puternice si ii presa pieptul de al sau. Ii saruta urechea dreapta, facand-o sa geama usor.

Prizoniera placerii se lasa purtata spre marginea patului. Pe fata ei se citea un inceput de abandon total. El o intinse usor si o ruga sa inchida ochii. Ea incuviinta cu o singura miscare a capului. Ii placea ca nu se grabeste, ca o rasfata in gesturi infinit mai tandre decat se asteptase. El isi rasfata la randu-i privirile cu liniile provocatoare ale femeii. Ii strecura mana pe sub fusta devenita inutila intre dorinta lui si a ei. Ii trase pe rand ciorapii punandu-si buzele fierbinti pe locurile dezgolite. O innebunea, incepuse sa tremure usor si sa isi muste buzele. O ridica incet si o privi. Era frumoasa, era plina de viata. O saruta prelung, gustand-o ca pe un fruct copt. Pe sub bluza ei fina, mainile lui cautau sa desfaca sutienul, eliberandu-i sanii care frematau de dorinta atingerii. Sarutul lor parea interminabil, parca respirau unul prin altul. Il dorea, o dorea. I-o spuse simplu: ” Ia-ma acum” … Bluza ei cazu la picioarele lui, lasand-o goala si …

*

– Fa, stinge odata televizoru’ ala, ca nu pot inchide ochii, la ce dracu’ te holbezi la ora asta la el?

– E, ma uitam la un film, zise Viorica stergandu-si pe furis ochii cu dosul palmei.

– Sa nu ma faci sa il inchid eu, ca acusi iti mai trasnesc si vo’ doua dupa cap! se rasti Gheorghe.

Viorica se ridica si inchise televizorul oftand incet ca sa nu o auda Gheorghe. Se strecura inapoi langa el si il atinse usurel:

– Ma, Ghita… Facem si noi ceva? sopti Viorica.

Ghita se intoarse spre ea mirat:

– Ce-ti veni, femeie? Lasam dracu’ pe duminica dimineata, cand pleaca astia mici la ma-ta. Azi am cosit toata ziulica, is rupt, ce dracului…

Se intoarse bombanind cu spatele la femeie.

– Bun asa, raspunse ea. Am sa scot din beci vinu’ ala de acu’ doi ani, ala roze.

Barbatul facu ochii mari…

Viorica lui incepea sa se faca fata desteapta. Drept rasplata ii va cumpara o pereche nou-nouta de ciorapi d-aia fini, de la complexul din satul vecin, sa nu ii iasa vorbe in satul lui.

Ca-s indiscreti, toate le stiu astia!

Reclame

9 responses »

  1. Aşa este, din păcate. Bărbaţii îşi cam pierd romantismul cu vremea…
    Cel puţin, unii dintre ei.
    Dar ce mă oripilează cel mai tare, este mitocănia. Cum să-i spui FĂ, unei femei?

    Apreciază

    Răspunde
  2. @ Tiberiu Orasanu: „Raci o sa mancam, fa, d-aia te vaiti tu?” / „Cu ce ma duci fa, la cimitir ?” / „Ai pus, fa, mancarea în caruta?” s.a.m.d. – Am sa-i transmit Monserului ca nu ti-ai revenit nici pana azi din oripilarea care te-a cuprins citind „Morometii”… 🙂

    @sonia rauss: Aici Gheorghe, romanticul satului. M-o cautat cineva? Ca ma luai cu vorba si era sa uit: sa-i spui Vioricai ca n-am mai apucat ciorapi cu totu’ la Coperativa, ca Sulfina a’ lu’ Barbu din capu’ satulu’, piloasa, lua pe din dos toate perechile. Da’ nici io nu m-am lasat si-o lasai fara chiloti. De bumbac, cu danteluta, pai cum altfel?

    Apreciază

    Răspunde
    • Nu imi lasi foarte des comentarii, dar atunci cand o faci, ma faci sa ma simt si mai mandra ca te cunosc si ca ma citesti.
      Lecturile copilariei imi influenteaza motivatiile care ma imping sa scriu, ori Morometii e una din cartile mele preferate.
      Important e ca al meu Gheorghe isi iubeste nevasta! 🙂

      Apreciază

      Răspunde
  3. Cititul scrisului tau,ma imbraca uneori in haine de firava hirtie…
    adm

    Apreciază

    Răspunde
  4. eram undeva pe afara din tara si-o neagra bagacioasa si fara maniere ne-a inghesuit. prietena mea i-a zis in grai curat moldovenesc si apasat: ” urca-te, fa, pe mine!” neagra ne-a ignorat iar eu m-am pus pe ras!
    n-a fost politicos, dar parca uneori e relaxant sa mai lasam domnia acasa si sa radem sanatos!

    Apreciază

    Răspunde
    • @redsky2010 multam de vizita!
      Domnia nu ne fereste de ridicol intotdeauna, iar cand lepadam pentru o vreme morga batoasa, putem avea surpriza sa ne distram intr-o situatie ca cea descrisa de tine sau cea din articolul meu. 🙂

      Apreciază

      Răspunde
  5. Pingback: Oameni şi scrieri | Pioneza dintre fese

Lasă un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: